Să descoperim România Autentică: Palatul Culturii din Iaşi

Palatul Culturii centru cultural şi turistic

inchirieri masini termen lung

De-a lungul anilor Palatul Culturii din Iaşi a reuşit să atragă numeroşi turişti din România. Considerat de mulţi drept cel mai important punct turistic al Moldovei, Palatul Culturii este cu adevărat o locaţie care merită să fie vizitată. Această clădire deosebită ocupă un loc central în oraş, adunând numeroşi turişti an după an. Impunătoarea clădire îmbină eleganta cu subtile detalii arhitectonice ce fac cu adevărat deosebită. În prezent sunt o sumedenie de oameni care caută să afle cât mai multe lucruri despre istoria acestei clădiri. Folosit de autorităţile locale şi multe firme din domeniul turistic şi hotelier drept un simbol, Palatul Culturii a fost în ultimii ani imaginea nu doar a oraşului Iaşi ci şi a întregii regiuni a Moldovei.

În cele ce urmează o să încercăm să oferim câteva detalii despre acest celebru edificiu. Cu mai multe informaţii despre cel mai important monument al oraşului Iaşi, un vizitator sau călător de ocazie poate înţelege mai bine locul Palatului Culturii în „Agora” culturală a ţării.

Palatul Culturii, între tradiţie şi vie memorie

 

Inchiriere masini termen lung

…mai mult decât un simplu monument lăsat în urmă de istorie, Palatul Culturii adăposteşte 4 muzee importante, care merită o vizită. Muzeul de Artă, Muzeul de Istorie a Moldovei, Muzeul Ştiinţei şi Tehnicii Ştefan Procopiu şi Muzeul Etnografic al Moldovei sunt pregătite să primească turişti şi localnici. De regulă, studenţii de la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” preferă să viziteze de câte ori au ocazia aceste muzee. Palatul Culturii a fost conceput la iniţiativa prinţului Alexandru Moruzi. El a dorit ca în locul ruinelor fostei Curţi Domneşti să fie ridicat un impunător palat în stil neoclasic. Din păcate la sfârşitul secolului al XIX-lea un incendiu a distrus în cea mai mare parte clădirea. Nu a mai putut fi salvată. Din acest motiv, autorităţile locale s-au gândit să dezvolte o clădire demnă de fosta capitală Moldovei.

Cum a luat “naştere” actuală clădire? În 1906 au început lucrările la Palatul Culturii pe care noi astăzi îl ştim. Cel care a proiectat palatul a fost arhitectul I.D. Berindei, cunoscut pentru latura sa creativă în materie de proiecte impozante. De altfel, trebuie să menţionăm că arhitecţii adjutanţi au fost Grigore Cerchez şi A.D Xenopol. Lucrările la această construcţie au durat ceva timp, lucru uşor de înţeles având în vedere dimensiunile ei. Palatul Culturii a fost inaugurat în anul 1926 (11 octombrie) de către regele Ferdinand de Hohenzolern. La acest eveniment au fost prezenţi numeroşi membrii marcanţi ai guvernului României, oameni de afaceri dar şi localnici.

Palatul Culturii a supravieţuit două războaie mondiale, fiind „locuit” de germani şi sovietici. Istoria a fost blândă cu această construcţie care nu a căzut victimă tunurilor, tancurilor sau bombelor. După instalarea comunismului în România edificiul nu a suferit schimbări majore. Trebuie să subliniem că până în 1955, Palatul Culturii a adăpostit şi Tribunalul Judeţean, care era „echipat” cu mobilier adus de la Londra. Se pare că toate piesele de mobilier fuseseră concepute de celebra „Casa Maple” din Londra. Între anii 1975 şi 1977 construcţia a beneficiat de numeroase îmbunătăţiri. De exemplu: în locul planşeului de lemn de la ultimul etaj a fost pus unul de ciment, turnat de muncitori în rezistente plase de oţel. În timpul marelui cutremur din 1977, nouă piesă de rezistenţă a susţinut Palatul Culturii, însă au fost afectate zidăria şi ornamentele de la etajul I. Din acel moment, părţile afectate au intrat într-un proces îndelungat de refacere, ce durează şi în prezent.

Accesul în Palatul Culturii

 

  • Cum se intră în această clădire?  Intrarea Palatului este una cu adevărat deosebită: turiştii trebuie să intre printr-un turn mare, ce cuprinde firide şi creneluri deosebite, dominate de reprezentarea unei acvile cu aripile deschise. De altfel, turnul are un orologiu cu carillon special. Acesta are un ansamblu de opt clopote care au o menire specială: să reproducă „Hora Unirii”.
  • Apreciem modul ingenios al arhitecţilor de a comemora marele eveniment al unirii. Proiectul iniţial al palatului includea 365 de camere, dar în prezent au rămas doar 298. Aceste încăperi au o suprafaţă totală de 36.000 m2. Palatul Culturii are o faţadă impresionantă, care cuprinde 92 de ferestre care atrag privirile trecătorilor.

Ce puteţi vizita în interiorul Palatului?

 

În primul rând puteţi observa deosebitul interior al Palatului. În al doilea rând sunt cele patru muzee care sunt principala atracţie a Palatului. Muzeul de Istorie este continuatorul Muzeului de Antichităţi ridicat în 1916 de către Orest Tafrali. Acest muzeu cuprinde secţiuni speciale de preistorie şi istorie veche, istorie medievală, modernă şi evident contemporană. Muzeul Etnografic este prezent în aripa vestică şi oferă obiecte folosite de oamenii locului în diverse activităţi (pescuit, agicultura, creşterea animalelor, vânătoare sau apicultura). De altfel, muzeul mai oferă şi case ţărăneşti şi instalaţii speciale folosite pentru prelucrarea lemnului, ţesut sau olărit. Turiştii pot observa şi colecţia impresionantă de măşti. Muzeul de Artă este situat la primul etaj şi cuprinde donaţii deosebite, oferite de oameni de cultură importanţi. La această colecţie au contribuit Gheorghe Asachi, Costache Dasiade, Scarlat Varnav, A. Donici, Costache Negri sau V.A. Urechia.

Muzeul Ştiinţei şi Tehnicii are patru secţii speciale care pot fi vizitate: energetică, mineralgie-cristalografie, telecomunicaţii şi înregistrarea şi redare sunetului. Mulţi oameni care au trecut pragul acestui muzeu au rămas impresionaţi de evoluţia tehnicii. De altfel, nu suntem surprinşi să vedem cum ei prefera maşini de închiriat Iaşi pentru a ajunge cu uşurinţă la Palatul Culturii. Acest monument merită atenţia celor care doresc să păşească pe calea vie a istoriei.